vineri, 30 septembrie 2016

linkuri despre bunul simt

http://psiho-spiritualitate.blogspot.it/2011/08/bunul-simt.html

http://www.personalitatealfa.com/blog/7-trasaturi-ale-unui-om-prost-si-cum-sa-le-eviti/

http://www.citatepedia.ro/index.php?id=145746


Bunul Simt - by Lascăr Katarsis

27 aprilie 2010

Daca e un lucru care lipseste in societatea in care traim este bunul simt. Nu exista respect fata de oameni, de mediu, de nimic.

Nu ai intalnit niciodata cate o persoana de asta cu nasul pe sus care nu stie decat sa critice si sa isi bata joc? Mi se pare lipsit de bun simt sa critici o persoana dupa cum arata, mai ales daca nu o cunosti.

Sa nu critici niciodata o persoana dupa modul cum se imbraca. Haina nu face pe om. Haina face omul sarac sau eventual arata din ce clasa sociala face parte. Crezi ca un rocker nu se poate intelege cu un manelist? Eu zic ca se poate, atata timp cat amandoi au bunul simt de a nu deranja unul pe celalalt.

Am intalnit persoane care dupa ce au facut tot posibilul sa distruga relatia pe care au avut-o, fac tot posibilul sa faca probleme si persoanei cu care au fost. Bai cand se trezeste cate unu sa intrebe "Si cum se descurca?" sau sa faca gesturi de gelozie sau alte prostii ma i-au toti dracii. Nu inteleg scopul. Daca au fost incapabili de o relatie, macar sa aibe bunul simt de a nu se face de cacao si de a face loc, dar nu, multi dau dovada ca le lipsesc cei 7 ani de acasa. E valabil si pentru prieteni. Daca cineva este cu o persoana, inseamna ca are un motiv bun si daca nu se merita unul pe celalalt cu singuranta mai devreme sau mai tarziu relatia se va sfarsi.

Mai sunt si genul de oameni veniti dintr-un oras-sat, cand ajung intr-un oras mai civilizat primul lucru pe care il fac se plimba toata ziua cu tramvaiul ca la ei acolo nu este asa ceva si se cred zmei si fac legea.

De foarte multe ori mi s-a intamplat sa zic ca bunul simt se duce odata cu inaintarea in varsta. Inteleg ca odata cu varsta omul se crede mai invatat, dar de foarte multe ori aud reprosuri gen "generatia in ziua de azi este ....", "cand o sa ajungi la varsta mea o sa intelegi....", "esti tanar, nu stii tu...". Mi se pare lipsit de bun simt. Sa numai zic de oamenii astia plin de ei care isi dau singuri dreptate si se pupa singuri in fund. Doar pentru ca esti mai invarsta nu iti da dreptul de a arata cu degetul si a critica.

Normal ca generatia din ziua de azi sunt niste copii fara bun simt ca in loc sa invatam bunele maniere, invatam sa respectam omul mai invarsta, care ne da suturi in cur, dar mai au si pretentia de a fii respectati. Din bun simt oferi locul unei persoane mai in varsta, dar nu mi se pare normal ca persoanele invarsta sa ceara un anumit loc, cu toate ca restul tramvaiului este pe treisfert gol. S-a intamplat ca o batrana sa faca scandal ca vrea sa stea pe un anumit scaun in tramvai si a facut-o pe doamna care statea pe acel scaun sa planga. Unde e bunul simt?

Activez in PD-L. Cand am fost in campanie am fost huiduiti de oameni si ne-au facut hoti si nesimtiti ca imparteam pixuri si chibrituri in oras. Nu poti impune unei persoane sa fie de aceeasi parere cu tine. Si e lipsit de bun simt si de maniere ca sa huiduiesti un om in gura mare pe strada doar pentru ca nu este de partea ta.

Am fost in Bucuresti in metrou. Cred ca mi-am luat cateva coate sanatoase. Inteleg sa fii grabit, dar nici chiar in halu ala sa mergi inainte ca boul si sa dai peste oricine iti trece prin cale si sa mergi mai departe de parca nu ai lovit o persoana. Eu stiam ca daca te lovesti de cineva din greseala iti ceri scuze ca l-ai deranjat, nu? Astia nu, merg inainte, nici nu se uita daca au dat intr-un barbat, femeie sau un copil. Nici un scuze, nici un da-te din calea mea....ei Batman.

Ma dispera cand vreau sa ma duc undeva la iarba verde sa vad numa pachete de tigari, seminte, doze de bere imprastiate peste tot. Toata lumea se plange de gunoaie, dar nimeni nu ar pune mana sa stranga. Vorba aia "da ce, eu am facut mizerie??"

Cand bunul simt dispare, prostia isi face aparitia. Oamenii fara bun simt, sunt mai prosti ca niciodata si mai au si pretentia ca sa fie tratati cu bun simt si respect.

Peace!

miercuri, 28 septembrie 2016

De ce nu sunt (cu) Charlie

 DE MIHAI ȘOMĂNESCU  /   EXTERNE    /   Actualizat: Luni, 11 mai 2015, 02:16

Este absolut revoltător, din punctul meu de vedere, să susţii că insulta gratuită este o valoare, şi nu una oarecare, ci una care trebuie apărată. Je ne suis pas Charlie.

De ce aş dori să mă identific cu nişte oameni care şi-au propus să arunce cu noroi în tot ce au mai important diferite comunităţi? Şi aici nu vorbesc doar de religie, ci şi de oameni. Să nu uităm că Charlie Hebdo a apărut după ce fondatorii au fost daţi afară pentru că şi-au bătut joc de generalul de Gaulle, chiar cu ocazia morţii marelui erou francez. Eu nu pot şi nu voi batjocori alţi oameni pentru credinţele, ideile sau etnia lor. Să insulţi pe cineva într-un moment de sărbătoare al respectivului nu e libertate, e proastă-creştere şi frustrare.

Punerea semnului egal între ceea ce face Charlie Hebdo şi libertate  e o mistificare grosolană a teremnului de "libertate". Domnii de la Charlie Hebdo aveau libertatea să batjocorească orice, mai puţin anumite concepte, idei sau persoane. Spre exemplu: când a fost tratată homosexualitatea precum creştinismul pe coperta revistei? Păi, niciodată. De ce? Simplu: politica editorială a publicaţiei "reflectă toate componentele pluralismului de stânga", după cum afirma chiar Stéphane Charbonnier, una din victimele atentatului.

Iată deci care sunt dumnezeii celor de la Charlie Hebdo: ideile de stânga. Să ne înţelegem: a transforma Charlie Hebdo într-un simbol al libertăţii e ca şi cum am spune că procesele spectacol din perioada comunistă reprezintă ideea de justiţieAsta nu înseamnă însă că putem justifica o tentativă de rezolvare a situaţiei printr-o crimă. Niciodată.

Pe de altă parte, Occidentul şi Franţa nu fac decât să evite cauzele problemei, concentrându-se asupra efectelor. Politica agresivă de excludere a religiei din spaţiul public, precum şi ignorarea diferenţelor fireşti dintre oameni, comunităţi, au ajuns să creeze adevărate monstruozităţi.

Spre exemplu, căutând despre Charlie Hebdo, am dat peste un link al unei asociaţii creştine care se pronunţase, la momentul respectiv, împotriva caricaturilor considerate blasfemiatoare de către musulmani. Aceştia afirmau că "deşi nu suntem de acord cu învăţăturile şi credinţa islamică, suntem de asemenea împotriva provocărilor şi bătăii de joc a religiozităţii a comunităţilor musulmane". Mai mult, cei de la AGRIF( Alianţa Generală contra Rasismului şi pentru respectarea Identităţii Franceze şi Creştine) se plasează şi împotriva Frontului Naţional, care "opune în mod greşit islamul creştinismului". O poziţie conciliatoare, firească, nu? Ei bine, nu aşa consideră şi americanii de la Blue Coat, producătorii softului K9 protection alert, care iniţial mi-au blocat accesul, siteul AGRIF intrând  în categoria "Violence, Hate, Racism"!

Nu este greu de bănuit de ce: probabil că printre poziţiile asociaţiei au fost şi cele contra "căsătoriilor" homosexuale, ceea ce imediat l-a pus în categoria "Hate" şi "Violence".   Cam aşa arată "libertatea" celor de la Charlie Hebdo: batjocoreşte în voie valorile altora, dar tu nu poţi pune nici măcar la îndoială "dogmele" noastre. "Dumnezeii" lor, cum ar veni. Cum procedează în România cei de la vice.com, care se dau deontologi şi underground, dar de fapt sunt corporaţie în toată regula, cu reguli stricte. Inutil să mai precizez că pentru  Charlie Hebdo nu există nicio restricţie, K9 considerând că acest site este perfect inofensiv pentru copilul meu.

Avea dreptate arhimandritul Placide Deseille: "Era mai uşor să fii creştin în România comunistă decât în Franţa de azi". În nod normal, o astfel de constatare ar trebui să-i pună pe gânduri pe francezi şi pe oricine doreşte să trăiască într-un stat cu-adevărat democratic, dar nu e cazul. Crimele de la Paris vor servi doar ca pretext pentru întărirea statului totalitar, de tip "Big Brother". E simplu de intuit cine vor fi "duşmanii poporului". Şi nu doar în Franţa.

De asemenea, se vor folosi de moartea oamenilor pentru a-i eticheta la grămadă pe toţi musulmanii. Şi îi vor radicaliza. Şi probabil vor porni la alte războaie împotriva lor şi în numele "libertăţii". Să nu cădem în această capcană. Să nu uităm că în România, în Dobrogea, creştinii şi musulmanii au trăit şi trăiesc în pace, cu moschei lângă biserici. Nu toţi francezii sunt Charlie Hebdo şi nici toţi musulmanii nu sunt terorişti.

Din păcate, acest tragic eveniment este folosit pentru dezlănţuirea unui nou val de ipocrizie: fanaticii care apără extremismul în limbaj al celor de la Charlie Hebdo sunt tot aceiaşi care condamnă şi acuză creştinismul că "sperie copiii" vorbindu-le despre iad, draci şi avort. Ei spun că toate religiile sunt la fel, dar se bucură de viaţa într-o ţară clădită pe valori creştine, tolerante, care le permite să insulte chiar pe fondatorii ei, fără teama că vor fi căutaţi pe-acasă de indivizi cu AKM-uri la piept.

"Liber-cugetătorilor", ideologilor, seculariştilor, liberalilor, etc care se împăunează cu eticheta "Je suis Charlie" le-aş aduce aminte de vorbele unui ateu, "puţin" mai celebru decât caricaturiştii de la Hebdo: "Libertatea mea se termină acolo unde începe libertatea celuilalt". Sau măcar vechea vorbă românească, "ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face".

Acest articol a starnit  320 comentarii. Pentru a le citi, accesati linkul de la sursa de mai jos:

Sursa: http://www.activenews.ro/externe/De-ce-nu-sunt-cu-Charlie-88965